Modele de sesizări

SESIZARE

Către: Consiliul Național al Audiovizualului

Nume post: Antena 3

Tipul postului: TV

Data difuzării emisiunii: 29 ianuarie 2013

Ora difuzării: 21:30

Denumirea emisiunii: Sinteza zilei

ActiveWatch sesizează Consiliul Național al Adiovizualului în legătură cu emisiunea Sinteza zilei difuzată de către postul de televiziune Antena 3 în data de 29 ianuarie 2013, ora 21:30.

În cadrul emisiunii a fost comunicată informația potrivit căreia site-ul Consiliului Județean Covasna nu ar avea o versiune în limba română. În acest sens au fost prezentate mai multe print-screenuri ale site-ului respectiv, print-screenuri care aveau conținut exclusiv în limba maghiară (v. Anexa 1). Cu toate acestea, verificand site-ul oficial al CJ Covasna, s-a putut constata că acesta are o versiune în limba română și că în colțul din dreapta sus apare un link către aceasta (v. Anexa 2). Mai mult, comparând imaginile din Anexele 1 și 2 se poate observa că imaginea prezentată de către Antena 3 (Anexa 1) a fost alterată, întrucât lipsește secțiunea din dreapta site-ului, care include și link-ul către versiunea în limba română a site-ului. Această prezumție se susține și prin faptul că un alt print-screen al site-ului CJ Covasna, care a fost prezentat în timpul emisiunii, conține link-ul către versiunea în limba română, lucru care nu a fost precizat de către moderator. (V. Anexele 3 si 4). Prin urmare, considerăm că au fost încălcate următoarele prevederi ale Deciziei nr. 220 din 24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual:

ART. 64 (1) În virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii:
b) informarea cu privire la un fapt sau un eveniment să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă.

ART. 65 În emisiunile de ştiri şi dezbateri, radiodifuzorii trebuie să respecte următoarele reguli:
a) rigoare şi acurateţe în redactarea şi prezentarea ştirilor;
b) între subiectul tratat şi imaginile ce însoţesc comentariul să existe o conexiune reală;
c) titlurile şi textele afişate pe ecran să reflecte cât mai fidel esenţa faptelor şi datelor prezentate;

Prin urmare, în conformitate cu Art. 64, alin. 2 din Decizia nr. 220 din 24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual solicităm dispunerea deciziei ca furnizorul de servicii media Antena 3 să aducă rectificările necesare în aceleași condiții de difuzare.
Cu stimă,Adrian Szelmenczi,Coordonator de programe

 

Către: Consiliul Național al Audiovizualului

Nume post: Romania TV

Tipul postului: TV

Data difuzării emisiunii: 11 februarie 2012

Ora difuzării: 22:00

Denumirea emisiunii: România de poveste

ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei sesizează Consiliul Național al Adiovizualului în legătură cu emisiunea România de poveste difuzată de către România TV în data de 11 februarie 2012, ora 22:00.

În cadrul emisiunii a fost difuzat un reportaj cu titlul Romanii uitați în Harghita care, împreună cu un studiu al Academiei Române, a fost punctul de plecare în dezbaterea la care au participat, în studio, doi invitați: Corneliu Vadim Tudor – europarlamentar din partea Partidului România Mare și Gheorghe Funar – membru al aceluiași partid. Pe parcursul întregii emisiunii au fost încălcate mai multe articole ale Deciziei nr. 220 din 24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual:

ART. 40 (2) Moderatorii programelor au obligaţia să solicite ferm interlocutorilor să probeze afirmaţiile acuzatoare sau să indice, cel puţin, probele care le susţin, pentru a permite publicului să evalueze cât de justificate sunt acuzaţiile”.

În cadrul reportajului Romanii uitati în Romania atât persoanele intervievate cât și realizatorii acestuia fac mai multe afirmații care nu sunt probate. Astfel, reporterii nu îi cer primarului municipiului Toplița să probeze afirmațiile conform cărora primarii români sunt sabotați și discriminați de către Consiliul Județean Harghita. De asemenea, afirmațiile Arhiepiscopului Harghitei și Covasnei, Ioan Selejan, conform cărora au fost închise mai multe școli românești dar nici una maghiară nu sunt dublate de date statistice ori de vreo explicatie care să vina din partea autorităților.

„ART 40 (3) Moderatorii programelor au obligaţia să nu folosească şi să nu permită invitaţilor să folosească un limbaj injurios sau să instige la violenţă”.

În cadrul emisiunii, unul dintre invitați, Corneliu Vadim Tudor, a formulat următoarea propunere “De ce să nu-i deportăm pe unguri in Siberia?”; moderatorul nu a intervenit pentru a se delimita de enunțul pe care noi îl considerăm a fi o instigare la violență.

„ART. 64 (1) În virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii:
a) asigurarea unei distincţii clare între fapte şi opinii”
;

În cuprinsul reportajului difuzat la începutul emisiunii nu se face distincția între fapte și opinii. Spre exemplu în cursul reportajului autorul acestuia face următoarea afirmație: “Obiectivele declarate ale leaderilor maghiari sunt: autonomie teritorială pentru ceea ce ei numesc Tinutul Secuiesc și autoguvernare. Obiectivele nedeclarate și nedeclarabile par a fi independența acestei regiuni și obtinerea mai apoi a culoarului teritorial până la granița cu Ungaria.” Această afirmație reprezintă o opinie prezentată ca faptă. Totodată, nu este solicitată opinia nici unuia dintre reprezentanții partidelor maghiare.

„ART. 66 (1) În programele de ştiri şi dezbateri informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală, trebuie să respecte următoarele principii:

a) asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică;

(2) Prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie se asigură, de regulă, în cadrul aceleiaşi emisiuni, iar în mod excepţional, în emisiunile următoare; în cazul în care cei solicitaţi refuză să participe sau să îşi precizeze punctul de vedere, acest fapt trebuie menţionat pe post; absenţa punctului de vedere al uneia dintre părţi nu exonerează realizatorul/moderatorul de asigurarea imparţialităţii”.

În cadrul emisiunii menționate au fost invitați doi politicieni membri ai Partidului România Mare – Gheorghe Funar și Corneliu Vadim Tudor - și nici un reprezentant al vreunui partid care să reprezinte minoritatea maghiară. Moderatoarea emisiune a făcut mențiunea că „Nici un ungur nu a vrut să comenteze”, însă nu a precizat numele persoanelor care au fost contactate. De aceea, dezbaterile din cadrul emisiunii au fost direcționate într-un singur sens și nu a existat pluralitate opinii, moderatoarea emisiunii neasigurând imparțialitatea acesteia.

„ART.70 În cadrul programelor de ştiri şi dezbateri care abordează probleme de interes public privind minorităţile etnice, religioase sau sexuale se va prezenta şi un punct de vedere al acestora”.

Reportajul prezentat în introducerea emisiunii a fost debalansat: numărul total de persoane intervietate de șase, cinci dintre acestea fiind etnie română și unul singur de etnie maghiară. De asemenea, în studio nu a fost invitată nici o persoană de etnie maghiară.

Vă rugăm să analizati dacă în cadrul emisiunii România de poveste au fost încălcate prevederile Codului de reglementare a conținutului audiovizual menționate mai sus.

Cu stimă,

Adrian Szelmenczi,

Coordonator de programe

 

Către: Consiliul Național al Audiovizualului

 

Nume post: B1 TV

Tipul postului: TV

Data difuzării emisiunii: 27 august 2014

Ora difuzării: 23:00

Denumirea emisiunii: Lumea lui Banciu

Asociația ActiveWatch sesizează Consiliul Național al Adiovizualului în legătură cu emisiunea Lumea lui Banciu difuzată de către postul de televiziune B1 TV în data de 27 august 2014, ora 23:00.

În a doua jumătate a emisiunii sus-menționate, realizatorul ei Radu Banciu, a luat în discuție proiectul autonomiei Ținutului Secuiesc lansat în dezbatere publică de către Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. În cadrul prezentării proiectului UDMR, realizatorul emisiunii a prezentat eventualele consecințe ale aprobării acestuia, făcând o serie de afirmații grave și alarmiste menite să inducă o panică nejustificată în rândul opiniei publice românești. Astfel, Radu Banciu a afirmat următoarele (selecție de citate):

[Dacă ar fi aprobat proiectul de lege] ar fi un măcel. Cetățenii români n-ar mai avea nici cel mai mic drept în viața lor de zi cu zi.

Este absolut o tragedie ca acei cetățeni [cetățeni de etnie română din Ținutul Secuiesc] să devină dintr-odată vasali ai guvernului maghiar și ai acestui guvern secuiesc.

Ce vor face ei acolo [maghiarii] după bunul lor plac pentru că acolo nu vor exista legi, nu se va respecta nimic. Avem deja exemplele în reședințele de județ ale Harghitei și Covasnei unde s-au întâmplat atâtea atrocități dintr-astea. Dați-vă seama ce va fi în momentul în care guvernul de la București nu va avea decât un titlu consultativ față de ce se întâmplă acolo. Poți să-ți dai cu părerea [ca guvern central] că nu te mai ascultă nimeni. Cam la nivelul ăsta va fi. Totuși acum ce se întâmplă cu drapelul, cu însemnele românești, cu tricolorul, cu vorbitul în limba română pe stradă, cu nerăspunsul la salut în limba maghiară. Dacă asta se întâmplă în condițiile în care acele județe aparțin numai de România […], vă dați seama ce s-ar întâmpla în această parte a României dacă aceste lucruri [proiectul autonomiei] vor fi puse în aplicare.

În aceste județe [Harghita, Covasna și Mureș] nu se poate aplica această conviețuire [între maghiari și români]. Este ca și cum ai pune niște căprioare în cușca leului. Asta este, de fapt, Ținutul Secuiesc.

Eu știu că la noi se va da în cap pe stradă. Oamenii nu vor mai putea să vorbească în limba română, vor fi atacați pe stradă, vor fi batjocoriți.

Dacă vreodată va exista această regulă cu președinte, ăștia vor stăpâni exact ca pe vremuri acel Ținut, acolo va fi cel mai mare măcel posibil. Va fi un dezastru, nu există cuvinte. Ce autonomie? Ce Ținut Secuiesc? Va exploda toată zona aia. Este incalificabil. Cum justifici tu de la București, un politician efemer faptul că ți-ai bătut joc de niște oameni? Ce vină au ăia [românii din Harghita și Covasna] […] pur și simplu să-i trimiți la tăiere printr-o asemenea decizie. Acolo nu există prietenie, astea sunt de suprafață. Nu există compatibilitate, astea sunt de suprafață. În momentul în care ei [maghiarii] vor fi stăpâni pe zona respectivă, România a luat foc în acea parte.

Cât trebuie să vă explic mai clar că acolo e un dezastru? N-am avut cazul Iugoslaviei? Asta ar deveni centrul Transilvaniei.

Județul Mureș este un județ absolut epocal în România. A fost unul dintre bastioanele care au ținut cel mai bine steagul sus. Și pe vremea lui Ceaușescu, și înainte. Deci nu este un județ oarecare. Sunt oameni, români serioși, extraordinari, excepționali care au trăit de-a lungul veacurilor nu de 20 de ani și care tocmai rămânând în acea regiune n-au permis să fie invadată pur și simplu numai de maghiari.

Ceea ce vor face ei [maghiarii] acolo, va fi fără precedent. Vor veni, bineînțeles, străini […] din UE acolo să vadă ce se întâmplă acolo la un moment dat, pentru că, evident, nu mai suntem într-o lume asuprită – există voci care vor duce mai departe semnalul ăsta „Bă, e pogrom acolo” și se va vedea ce se va întâmpla. […] Și se va vedea ce se va întâmpla. […] Vor găsi gropi comune, ăia acolo, mă. Deci, atenție. Va fi o răzbunare de secole. Maghiarii nu puteau să o pună legal în aplicare. Ei bine, vor avea și legea de partea lor. Nu va mai exista picior de tradiție românească în acea zona. Atenție mare, la această chestiune.

În opinia noastră, au fost încălcate următoarele prevederi ale Deciziei nr. 220 din 24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual:

Art. 64 (1) În virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii:

a)     asigurarea unei distincții clare între fapte și opinii;

 

Art. 67 În exercitarea dreptului lor de a-și exprima opinii sau puncte de vedere în legătură cu subiecte de interes public, prezentatorii și moderatorii trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte și nu trebuie să profite de apariția lor constantă în programe într-un mod care să contravină exigențelor de asigurare a imparțialității.

În cadrul emisiunii asupra căreia vă sesizăm, realizatorul a vorbit despre atrocități pe care etnicii maghiari le-ar fi comis asupra românilor în reședințele de județ ale Harghitei și Covasnei fără să exemplifice ce tip de atrocități s-ar comis. De asemenea, realizatorul emisiunii nu citează rapoarte oficiale legate de crime motivate de ură cărora le-ar fi căzut victime românii din cele două județe. În fapt, realizatorul a vorbit o bună parte din timpul alocat proiectului de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc despre ipoteticele atrocități care s-ar comite în cazul în care acesta ar fi aprobat. Acesta nu a explicat telespectatorilor săi în ce mod o eventuală lege votată de Parlamentul României ar putea să legalizeze asemenea atrocități în momentul în care maghiarii vor avea și legea de partea lor. Considerăm că prin aceste afirmații, realizatorul emisiunii nu a făcut distincția între opinii și fapte, publicul telespectator fiind astfel indus în eroare de către acesta.

Art. 64 (1) În virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii:

b)     Informarea cu privire la un fapt sau eveniment să fie corectă, verificată și prezentată în mod impartial și cu bună credință.

 

Unul dintre subiectele emisiunii cu privire la care vă trimitem sesizarea este legat de proiectul de lege cu privire la autonomia Ținutului Secuiesc. Pe parcursul emisiunii, realizatorul nu a prezentat nici o informație cu privire la proiectul de lege aflat în dezbatere, ci s-a mărginit la a prezenta o serie de eventuale consecințe ale acestuia: s-a vorbit despre masacru, despre un măcel la care ar urma să fie supuși românii, a vorbit despre viitoarea existență a unor gropi comune etc. Realizatorul emisiunii nu a explicat care este legătura cauzală între acest proiect de lege și aceste consecințe alarmiste. Prin urmare, considerăm că intenția realizatorului nu a fost să-și informeze în mod corect telespectatorii, ci să le inducă un sentiment de panică și de teamă față de minoritatea maghiară. De asemenea, considerăm că informarea cu privire la chestiunea autonomiei Ținutului Secuiesc nu s-a făcut cu bună credință și imparțialitate.

Art. 66 În programele de știri și dezbateri, informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, social sau culturală, trebuie să respecte următoarele principii:

a) Asigurarea imparțialității, echilibrului și favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziție, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică;

În cadrul emisiunii sesizate nu au fost prezentate date cu privire la prevederile proiectului de lege aflat în dezbatere publică și nu a existat nici o intenție de se prezenta în vreun fel opiniile inițiatorilor lui. Singurul aspect luat în discuție a fost cel legat de potențialul pericol pe care l-ar reprezenta acest proiect de lege, fără a se explica legătura cauzală dintre pericolul enunțat și proiectul de lege pus în dezbatere.

b)     evitarea oricăror forme de discriminare.

 

Pe tot parcursul emisiunii, minoritatea maghiară a fost prezentată ca fiind un pericol la adresa etnicilor români. Se poate înțelege din modul în care a fost zugrăvită de către realizatorul acesteia că toți maghiarii din România ar nutri sentimente de ură față de români și că intenționează să comită crime în masa în județele în care sunt majoritari. („Este ca și cum ai pune niște căprioare în cușca leului”). Considerăm, de asemenea că, prin intermediul acestei emisiuni, realizatorul ei supune întreaga minoritate maghiară unui tratament injust și degradant, fapt sancționat și de către Ordonanța nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea şi sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Art. 70 În cadrul programelor de știri și dezbateri care abordează problemă de interes public privind minoritățile etnice, religioase sau sexuale se va prezenta și un punct de vedere al acestora.

Pe parcursul întregii emisiuni, realizatorul nu a prezentat și opinia reprezentanților politici ai minorității maghiare, deși această problematică este de interes public pentru această minoritate.

Vă rugăm să analizati dacă în cadrul emisiunii Lumea lui Banciu au fost încălcate prevederile Codului de reglementare a conținutului audiovizual menționate mai sus.

Cu stimă, Adrian Szelmenczi, Coordonator de programe

 

Apel catre jurnalisti. Orientarea sexuala nu este subiect de interes public

Publicat Vineri, 11 Ianuarie 2013

ActiveWatch, în calitatea sa de organizaţie ce promovează libera comunicare în interes public, condamnă modul neprofesionist în care o parte a mass-media a relatat cazul divorțului sportivei Alina Dobrin și, în subsidiar presupusele “cazuri de lesbianism” în rândul cluburilor de handbal feminin. Majoritatea știrilor despre acest subiect încalcă flagrant dreptul la viață privată şi la demnitate al persoanelor implicate în procesul de divorț și insinuează existenţa unei legături între orientarea sexuală și predispoziția pentru comiterea abuzurilor sexuale.

Inițierea de anchete jurnalistice în vederea demascării “cazurilor de lesbianism” în handbalul feminin românesc nu se justifică din perspectiva interesului public, iar maniera senzaţionalistă în care subiectul este tratat indică intenţia jurnaliştilor de a obţine audienţă într-un mod facil şi nu vreo intenţie de a atrage atenţia asupra unei situaţii ce poate afecta viaţa unei comunităţi sau performanţa sportivă.

Exploatarea stereotipurilor şi prejudecăţilor dominante în societate cu scopul de a obţine audienţă poate fi o reţetă de success în afaceri, dar în niciun caz nu poate fi o reţetă jurnalistică acceptabilă. Astfel de practici riscă să distrugă vieţile unor oameni, să consolideze stereotipurile şi să afecteze drepturile unor comunităţi/minorităţi, perpetuând discriminarea acestora în societate.

ActiveWatch invită jurnalistii să relateze acest caz cu maximă responsabilitate, să respecte dreptul la viață privată şi la demnitate și să aibă în vedere interesul public în momentul în care aleg subiectele de presă.

Readucem în atenţie două articole din Codul Deontologic Unic adoptat de Convenţia Organizaţiilor de Media şi de Clubul Român de Presă şi Ghidul de bune practici în relatarea despre minorități, elaborate de Centrul pentru Jurnalism Independent:

9. VIAŢA PRIVATĂ

9.1. Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţa privată şi demnitatea persoanelor (inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă).
9.2. Amestecul în viaţa privată este permis numai atunci când interesul public prevalează în faţa protecţiei imaginii persoanei. În astfel de cazuri, îi este permis jurnalistului să prezinte public fapte şi informaţii care privesc viaţa privată.

13. DISCRIMINAREA
13.1. Jurnalistul este dator să nu discrimineze şi să nu instige la ură şi violenţă. Se vor menţiona rasa, naţionalitatea sau apartenenţa la o anumită comunitate (religioasă, etnică, lingvistică, sexuală, etc) numai în cazurile în care informaţia este relevantă în cadrul subiectului tratat.

 

Apel către candidații la prezidențiale: nu otrăviți cetățenii cu tensiune interetnică și interconfesională

Publicat Marti, 5 August 2014

ActiveWatch, organizație neguvernamentală care militează pentru comunicare liberă în interes public, își exprimă îngrijorarea cu privire la introducerea temelor etnice și de apartenență religioasă în discursul public din preajma alegerilor prezidențiale.

Afirmațiile Prim-ministrului Victor Ponta, conform cărora domniei sale nu trebuie să i se reproșeze că este român sau că este ortodox, nu fac altceva decât să introducă temele relațiilor interetnice și interconfesionale în dezbaterile campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale. Considerăm că această opțiune încalcă articolul 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care interzice discriminarea pe criterii – între altele - de religie și de apartenență la o minoritate națională. Prevalându-se de precare artificii retorice, candidatul la funcția de președinte vorbește, într-o aceeași frază, despre calitățile sale de român și creștin ortodox într-un context conflictual: „Nu cred că e un defect pentru Iohannis că e german, dar să nu-mi reproşeze mie cineva că sunt român sau că sunt ortodox”. Acest discurs invită publicul să facă diferențe între candidați pe criterii care, într-o țară care e semnatara Convenției, nu e permis fie folosite pentru a influența accesul egal la dreptul de a fi ales. România are deja o istorie dramatică în ceea ce privește consecințele acestui gen de discurs împins până la extrem: soarta evreilor și a romilor în ultimul război mondial. Contextul social și politic contemporan ar trebui să se constituie ca argument pentru un comportament responsabil al candidaților: discursul de ură interetnică și/sau interconfesională alimentează tragediile din Asia Mică și din Ucraina, iar în alte țări Europene – Ungaria, Italia, Marea Britanie, Franța - a crescut intensitatea ostilității între comunitățile etnice. România a reușit să păstreze o oarecare acalmie a relațiilor dintre cetățenii săi, de aceea îi invitaă pe candidații la funcția de președinte să nu reaprindă vrăjmășii între cetățenii lor pentru că focul odată pornit, poate să producă daune necontrolabile.

Prin urmare, solicităm partidelor politice să elimine din propriile agende electorale orice teme care ar putea alimenta naționalismul și xenofobia, ori intoleranța interconfesională.

De asemenea, facem apel către jurnaliști să trateze responsabil aceste teme de campanie, să pună interesul public deasupra tentațiilor populiste ori de partizanat și să semnaleze publicului derapajele politicienilor atunci când le identifică.

 

Sesizare privind atitudinea iresponsabila si xenofoba a senatorului Iulian Urban

Publicat Joi, 4 August 2011

ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei și Policy Center for Roma and Minorities vă atrag atenția asupra atitudinii iresponsabile și xenofobe a senatorului Iulian Urban.

În data de 25 iulie 2011, Iulian Urban a publicat pe blogul personal articolul “Nu Breivik a comis atentatul, ci actualii lideri care conduc UE”. Articolul propune o pseudo-explicatie pentru atentatul comis de norvegianul Anders Behring Breivik în data de 22 iulie 2011, prin prisma schimbării atitudinii liderilor politici europeni față de problema imigrării și multiculturalismului, în special în ceea ce privește musulmanii. Din acest articol cităm:

“Franța sau Italia au creat isterii naționale împotriva țiganilor, Franța a interzis burka, în Ungaria defilează detașamentele anti-țigănești , adică politicienii europeni împing conștient sau nu politica europeană către o formă de extremism ce transformă Europa în cazanul de pulbere al planetei. Și cu toate astea, cu toate aceste presiuni din partea politicienilor, din cei 550 de milioane de europeni nativi ai UE, s-a găsit doar 1 care să săvârșească un act de mare și inutilă cruzime. Asta spune multe despre incredibila toleranță și răbdare [încă] a europenilor.”

“În acest haos extremist este uimitor că doar un singur european a apăsat pe trăgaci pentru a exprima frustrarea față de indiferența și ipocrizia clasei politice europene în fața islamizării și imigrației ilegale care pun în pericol [conform discursului public] întreaga civilizație și cultură europeană.”

“[...]Ceea ce a facut tipul asta este ceva extrem, însă cam toți sunt sătui de muslimii care vor să se impună peste tot, religios vorbind. Altă problemă e ca muslimii trăiesc pe seama statului, fiind asistați social, nu vor să muncească și bagă la înaintare scuza că ei vin din țări cu război. Altă problemă e ca nu respecta cetatenii tarii in care se afla, nu le cunosc obiceiurile, limba, traditiile. Va suna ceva cunoscut? Va aduc eu aminte de motivul expulzarii tiganilor romani din Franta din 2010!!!”

“Multiculturalismul este bun doar cand culturi asemanatoare calitativ se contopesc, nu mege sa amesteci oamenii din biblioteca nationala cu cei dintr-o carciuma din Ferentari sau dintr-o puscarie, la o petrecere de baieti olimpici la matematica poti aduce pe cei de la biologie, nu poti sa aduci si batausii cartierului.”

“E trist ca UE nu pune clar problema asta si sa stabileasca clar care e diferenta intre libertatea de expresie si colonizarea musulmana care se face in UE.”

“Multiculturalismul ne-a fost bagat pe gat fortat si in doza mare acum unii nebuni reactioneaza violent.”

Supus presiunilor din partea presei, senatorul a adus clarificari la textul postat pe blogul sau pe postul Realitatea TV, declaratiile sale fiind preluate in articolul “Politicienii europeni au bulversat populatia trecand de la toleranta la politici anti-emigrationiste” postat pe site-ul ziarului Evenimentul Zilei si preluat pe blogul lui Iulian Urban. In cadrul interventiei sale, senatorul Urban a declarat ca “atâta timp cât Europa s-a declarat templul corectitudinii politice, atâta timp că am fost învăţaţi să-i tolerăm pe musulmani, pe chinezi, pe evrei, pe romi, cu religia lor, cu cutumele lor, nu putem să schimbăm regula jocului, pentru că dacă schimbăm regula jocului din mers îi provocăm pe acei oameni. Dacă îi învrăjbim pe europeni împotriva acestor imigranţi ne vom trezi că vom avea o Europă care e un cazan cu pulbere”.

Cu toate acestea, senatorul nu s-a delimitat de opinia conform careia politicienii europeni au o parte din vina pentru manifestatiile anti-imigratie si a sustinut ca nu intentioneaza sa retraga de pe blogul personal articolul din data de 25 iulie 2011.

Consideram ca textul articolului “Nu Breivik a comis atentatul, ci actualii lideri care conduc UE” este unul profund iresponsabil si care aduce considerabile prejudicii de imagine Romaniei prin faptul ca un politician roman membru al partidului de guvernamant si aflat intr-unul din forurile decizionale ale statului sustine public ca liderii si decidentii europeni sunt (chiar si partial) responsabili de actiunile unui singur cetatean, membru ale unor formatiuni de extrema dreapta.

De asemenea, consideram profund xenofobe declaratiile: “muslimii traiesc pe seama statului, fiind asistati social, nu vor sa munceasca si baga la inaintare scuza ca ei vin din tari cu razboi”, “Multiculturalismul este bun doar cand culturi asemanatoare calitativ se contopesc, nu mege sa amesteci oamenii din biblioteca nationala cu cei dintr-o carciuma din Ferentari sau dintr-o puscarie, la o petrecere de baieti olimpici la matematica poti aduce pe cei de la biologie, nu poti sa aduci si batausii cartierului” sau “E trist ca UE nu pune clar problema asta si sa stabileasca clar care e diferenta intre libertatea de expresie si colonizarea musulmana care se face in UE”. Acestea sunt de natura a intari respingerea pe care o mare parte* a populatiei din Romania o simte fata de o minoritate religioasa atat de importanta in Europa, musulmanii, ceea ce ne indeparteaza de idealurile de toleranta si incluziune formulate la nivelul Uniunii Europene.

Dorim sa mai atragem atentia si asupra faptului ca liderii gruparilor din Parlamentul European au inceput sa se sesizeze cu privire la iesirea publica a senatorului Urban. Hannes Swoboda, vicepresedintele grupului socialistilor si democratilor din PE a spus pentru RFI ca declaratia este revoltatoare si ca “ceea ce trebuie să facem noi acum este să tragem o linie clară între critici, declaraţii, opinii – cu care pot să fiu de acord sau nu şi care sunt acceptate în democraţie – şi afirmaţii de genul acesta, care sunt dincolo de orice toleranţă democratică”.

ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei si Policy Center for Roma and Minorities solicita pe aceasta cale analizarea comportamentului senatorului Iulian Urban si aplicarea sanctiunilor corespunzatoare in vederea minimizarii sanselor de aparitie ale unor derapaje similare in viitor.

Cu deosebita consideratie,

Mircea Toma,  Presedinte – ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei

Valeriu Nicolae, Presedinte – Policy Center for Roma and Minorities

 Sustine aceasta sesizare trimitand un e-mail la adresa radu@activewatch.ro cu numele tau si organizatia din care faci parte, daca este cazul.

• “Implicarea civica si politica a tinerilor”, studiu realizat de Fundatia Soros Romania, publicat in aprilie 2011, conform caruia 42% din tinerii din Romania nu ar dori sa interactioneze cu musulmani.

Share on Tumblr submit to reddit